poveste de seara

16144620_1406237142780436_927049681_n

Nu-ţi organizezi o vacanţă la munţi doar ca să-i vezi. Mai mult vrei să te vezi pe tine. Să te regăseşti, să încerci să reconstruieşti ceva, să (te) descoperi şi să revii mai puternic decât erai.

Eu am căutat aer curat. Noi am căutat aer curat. Şi, numaidecât, frumuseţe.
Noi am urmărit forma norilor
şi ne-am răsucit gâturile privind spre vârful muntelui,
am mers mult pe jos ca s-ajungem la destinaţie,


am ţinut morţiş să îngheţăm puţin şi să flămânzim mai mult, ca după asta să preţuim căldura şi gustul tare bun al bucăţii de carne,
am vizitat castele, străzi, parcuri,
am urcat scări,
am căutat bănci care să ne aline oboseala,
am fugit la gară, ca să nu pierdem ultimul tren,
apoi am dormit în tren,
am gustat zăpadă şi, mai târziu, soare,
am răscolit,
am găsit,
am strigat,
am înconjurat,
am văzut,
şi, inevitabil, am zâmbit.

Noi ne-am plimbat prin istorie şi am făcut poze pe ascuns,
am mâncat ciocolată,
am urcat (cu mare greu) şi am şi coborât (de parcă ni s-a luat o piatră de pe inimă),
am căutat miros de brad şi tare am vrut să-l gustăm, dar am renunţat.

La Buşteni am visat,
la Sinaia am alergat,
la Braşov ne-am alinat şi am cântat.

16144468_1406237196113764_1137559029_n

Noi ne-am regăsit umbra. Dar tu?

 

 

 

2 gânduri despre “poveste de seara

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s