Dedicat celor de Sus; sau, până la urmă, nouă, Pământenilor

Voi, poate,Cumulus_clouds_as_seen_from_an_airplane
sunteţi fericiţi Acolo.
Poate v-adânciţi în nori pufoşi, moi…
Voi, poate,
simţiţi mireseme-a mii de flori…
Poate vă beţi cafeaua de dimineaţă,
Într-o veşnică dimineaţă…
Căci… poate fi ceva mai frumos
decât o dimineaţă?

Poate, bându-vă cafeaua,
ne urmăriţi, surâzând, greşelile.
Poate gândiţi că suntem naivi, „mici” şi că,
Într-o bună zi, vom înţelege cum să le-ndreptăm…
Cum să ne iubim pe noi înşine
sau cum să uităm de mândrie;
sau cum să nu călcăm în picioare
sentimentele celor care, fără să ne dăm seama,
contează cel mai mult pentru noi;
sau cum să nu visăm continuu
la un altfel de viitor…
„N-aţi putea, oare, să vă trăiţi prezentul?” v-aţi întreba, poate…

*

Poate cândva ne-am pune şi noi, pământenii, aceeaşi întrebare…
Oare n-am putea să-nvăţăm s-apreciem lucrurile care într-adevăr contează?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s