Despre dans

Cu câteva zile în urmă am promis c-o să-mi fac timp să vă povestesc istoria mea „dansantă”, care m-a schimbat radical, încă de când eram micuţă, naivă şi gingaşă. (Acum sunt mai mare, realistă şi rea. Life happened.)

Prima dată am păşit într-o sală de dans cu 13 ani în urmă. Dacă-nchid ochii, mă văd şi acum stând pe un scaun într-o sală, privindu-mi viitori profesori de dans cum se ţin strâns de pasiunea lor. Mă uitam la ei, fascinată, şi-mi ziceam că nu există nimic mai frumos decât dansul. (Am crescut şi am îndrăgit teatrul şi literatura, dar, totuşi! Nimic nu e mai frumos decât dansul!) Şi din ziua aceea a început să se scrie cea mai frumoasă poveste din viaţa mea!

13393090_1130562110347942_586157828_n

Am început cu paşii simpli, căci eram o copilă care nu a mai dansat niciodată. Dar eram ambiţioasă şi străduitoare. Eram într-atât de perfecţionistă, încât într-un an m-am încadrat în una dintre cele mai importante grupe de dans ale studioului. Dansam mult. Ore la rând, zile întregi. Dansam acasă, făcându-mi temele, căci trebuia cumva să reuşesc să şi învăţ, deşi nu mai era cel mai important lucru atunci. Îmi aduc aminte clar cum mă găteam, îmbrăcam colanţii, pantofii de dans şi bodysuit-ul cel mai îndrăgit şi dansam ore-ntregi prin casă. Cred că şi familia ţine minte, la cât i-am sâcâit cu: „Uite-te dacă-mi iese bine!”, nu vor uita niciodata.

Lucrul pe care-l regret cel mai mult e că nicidecum nu-mi pot aduce aminte când am urcat prima dată pe o scenă mare. Dar îmi aduc, totuşi, aminte care era senzaţia pe care o aveam. Eram atât de mică fizic în faţa a sute de oameni, dar mă simţeam atât de importantă şi atât de curajoasă, încât nu puteam decât să zâmbesc. N-o să uit niciodată acele câteva secunde de după culise înainte să păşesc pe scenă. N-o să uit orele în care îmi făceam machiajul. N-o să uit că am dansat pe aceeaşi scenă cu mulţi artişti contemporani şi poate că a fost unica mea şansă să o fac. N-o să uit niciodată că anume dansul m-a ajutat să cresc, să mă dezvolt şi să fiu ceea ce sunt acum, căci a lăsat o amprentă majoră şi de neînlocuit în sufletul şi viaţa mea.

DSCF1242.JPG

DSC00006

DSCN1001

P1000577

P1000835

DSC00153

Din păcate, am lăsat dansul după aproximativ 5 ani. De atunci, am tot căutat profesori, săli în care să mă simt cum m-am simţit atunci. Am tot schimbat şcoli de dans timp de mulţi ani şi în fiecare nu rămâneam mai mult de 2-3 luni. De ce? Pentru că nicăieri n-am simţit atmosfera şi magia din copilărie. Nicăieri n-am făcut show-uri mai frumoase decât acolo. Poate că s-au deschis acum şcoli noi şi au apărut alţi profesori competenţi, dar pentru mine nici una din acestea n-o să însemne ceea ce a însemnat prima mea şcoală de dans.

În ultimele luni am făcut voluntariat dansând. Şi acea senzaţie a revenit. Nu ştiu de ce, nu ştiu cum şi pentru ce. Dar am simţit că trebuie să continui. Poate pentru că am combinat două lucruri care-mi plac cel mai mult: voluntariatul şi dansul. Poate pentru că e o dublă satisfacţie spirituală şi fizică. Poate, pur şi simplu, pentru că mor de dorul sălilor de dans şi a scenei…

13335224_1125055834231903_49885166_n

13348988_1130701637000656_839876575_n

13384797_1131578420246311_782718892_n

Sper, cândva, să am sănătatea, resursele şi cunoştinţele necesare pentru a-mi deschide propria şcoală de dans. S-o coordonez aşa cum simt eu că trebuie să fie ea. Plină, nouă, sinceră. Să nu fie un sport. Să fie o pasiune. Să fie un mod de a trăi. Să fie ceva la care să nu poţi renunţa…

Un lucru la sigur am învăţat din experienţa mea: că niciodată nu trebuie să renuţi la visurile pe care le ai. Luptă, căci nimic n-o să te facă mai fericit în viaţa asta decât să îţi vezi visul împlinit!

P.S. I’m not a professional dancer, but I do have a soul of a dancer!

7 gânduri despre “Despre dans

  1. Cunosc perfect sentimentul. Dar crede-mă că va veni momentul când ai să simți și mai multe emoții, cred că e un test pe care toți dansatorii îl întâlnesc. Doar suntem artiști, nu? Important e să continuăm să dansăm. Iar dacă nu se trezește simțul, îl trezim noi 🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s